Procesul de digitalizare marchează un moment cheie al evoluției tehnologice, schimbând producția de bunuri şi servicii, piața muncii, modalitățile de învăţare, comportamentul de consum, comunicarea (atât online cât şi offline), viața de zi cu zi, oportunitățile de participare la viața publică etc.
Tuturor membrilor societății li se solicită cunoașterea modului de utilizare a echipamentelor tehnice, dar şi asumarea responsabilității pentru acest demers în scopul evitării pierderii controlului. Mai mult ca oricând, oamenii sunt provocați să înțeleagă impactul fundamental al digitalizării asupra societății în care trăiesc. Digitalizarea determină o schimbare structurală în viața de zi cu zi, social media oferind oportunități de acces la informație noi, permițând participarea la dezbateri publice, dar furnizând şi un spațiu pentru discursurile instigatoare la ură (hate speech) şi hărțuire (cyber-mobbing). Aceste aspecte, alături de fenomenul știrilor false din mediul online, fundamentează nevoia de auto-protecţie şi de cunoaştere a mediului digital, atacurile informatice demonstrând potențialul distructiv al tehnologiei.
Oamenii trebuie să facă faţă acestei complexități a lumii digitale, iar valorile europene trebuie actualizate pentru a corespunde acestei transformări a lumii contemporane indusă de digitalizare. Totuși, în fața acestor provocări, oamenii răspund fie cu teamă şi comportamente defensive, fie cu încredere oarbă în tehnologie. Ambele comportamente împiedică dezvoltarea competențelor digitale, iar lipsa acestor competențe este o barieră însemnată în calea accesului la cunoaştere şi dezvoltării gândirii critice.