Context

Discriminarea şi prejudecățile faţă de migranţi şi refugiați sunt frecvent discutate pe plan internațional şi în literatura de specialitate, iar aceste analize au un fundament real. Rasismul manifestat individual şi instituțional a reprezentat o problemă socială de-a lungul istoriei, dar este şi o problemă curentă în majoritatea statelor U.E., constatându-se faptul că tendințele actuale de creștere a numărului migranţilor sunt asociate cu o creștere a frecvenței incidentelor rasiste.

Specialiștii care lucrează cu migranţi sau în domeniul combaterii rasismului şi discriminării sociale sunt din ce în ce mai conștienți de „rasismul cotidian” (everyday racism), o formă a rasismului care nu a fost suficient analizată, deși impactul său negativ la nivel social este foarte puternic. Cercetările recente arată că atmosfera negativă şi frustrantă, sentimentele de tristețe şi uneori furie generate de lipsa de respect cu care sunt tratați unii oameni în mod uzual au consecințe negative profunde pentru persoana discriminată, dar şi pentru persoanele care asistă la astfel de manifestări.

Una dintre cele mai importante priorități contemporane ale educației adulților este promovarea cetățeniei active, a dezvoltării personale în direcția incluziunii sociale şi profesionale, inclusiv prin creșterea gradului de angajabilitate. Educația adulților are ca obiectiv şi dezvoltarea socială în direcția echității sociale, în așa fel încât fiecare membru al societății să se simtă în siguranță şi apreciat în viața sa de zi cu zi. Dacă aceste deziderate nu sunt atinse, avantajul diversității în cadrul societății nu este valorificat.

Proiectul INAR se concentrează tocmai pe rasismul de zi cu zi şi își propune dezvoltarea unor strategii, metode şi materiale pentru a ajuta formatorii să sensibilizeze adulții cu care lucrează în ceea ce priveşte problematica rasismului cotidian şi să își schimbe comportamentul în relaționarea lor cotidiană cu persoanele aparținând unor minorități etnice sau persoanele care au trecut printr-o experiență de migrație.

Reperul teoretic al intervenției este reprezentat de definiția dată rasismului cotidian de sociologul Esseds (2002): „conceptul de rasism cotidian este util în a demonstra faptul că rasismul global este reprodus mai ales prin intermediul rutinei, al practicilor şi procedurilor cotidiene preluate ca atare, fără cea mai mică analiză. Deși denumirea are o rezonanță informală care ar putea determina percepția rasismului de zi cu zi ca făcând referire la evenimente cotidiene relativ inocente şi neproblematice, stresul permanent generat de manifestările rasiste repetate zilnic poate determina efecte negative cronice la nivel fizic sau psihologic”.

Atitudinile şi manifestările caracteristice rasismului cotidian pot fi justificate prin lipsa interacțiunii şi comunicării cu grupuri diverse, prin dezinformarea din mass-media / social media, dar atitudinile pot fi schimbate. Utilizând  metode şi instrumente suport adecvate, specialiștii care desfășoară activităţi de educaţie a adulților pot determina schimbări atitudinale, în special în rândul persoanelor care sunt rezistente la schimbare şi nemotivate pentru realizarea unor schimbări radicale în universul atitudinal propriu.